Bibliografia mea despre Teoctist Arapasu & co.

ARTICOLE ŞI STUDII DESPRE PATRIARHUL TEOCTIST

(semnate sau documentate de mine)

1. Gabriel Catalan, Convergenţe şi divergenţe sub zodia ortodoxismului naţionalist. Legiunea şi slujitorii Domnului, în “Dosarele istoriei”, nr.49/sep. 2000, p.29-32.

2. Florian Bichir, Istoricul Dorin Dobrincu a descoperit în arhiva SRI un document din care reiese că Patriarhul a participat la devastarea unei sinagogi, în „Evenimentul zilei”, nr. 2605, 15 ianuarie 2001, p.2.

3. Bogdan Ghelase (pseudonim al lui Florian Bichir), Secretele Patriarhului, în „Evenimentul zilei”, nr.2609, 19 ianuarie 2001, p.3.

4. Alexandru Catalan, Dosarele fostei Securităţi ascund secrete teribile. Patriarhul Teoctist, homosexual? Istoricii se pronunţă pro şi contra cazului Teoctist. Arhiva fostei Securităţi îl acuză pe liderul Bisericii Ortodoxe de practici contra firii şi de colaboraţionism cu fosta poliţie politică. În tinereţe, Patriarhul Teoctist ar fi fost homosexual, în „Libertatea”, nr.3236, 22 martie 2001, p.1 şi 8-9.

5. Ion Zubaşcu, Scandal la Patriarhie. Biserica nu poate desfiinţa ştiinţa numită „istorie”, în „România liberă”, 23 martie 2001, p.26.

6. Florian Bichir, Umbra Securităţii loveşte în Patriarhul Teoctist. Documentul care îl acuză pe Patriarhul BOR de practici homosexuale este autentic şi a fost descoperit de Gabriel Catalan în arhiva SRI, în „Evenimentul zilei”, nr.2663, 23 martie 2001, p.3.

7. Cornel Ivanciuc, Pe vremea când era directorul Seminarului din Caransebeş, ministrul Ilie Sârbu a colaborat cu Securitatea, în „Academia Caţavencu”, nr.27 (502), 10-16 iulie 2001, p.3.

8. Cornel Ivanciuc, Cel mai năprasnic duşman al ortodoxiei trăieşte la sânul Bisericii Ortodoxe, în „Academia Caţavencu”, nr.33 (508), 21-27 august 2001, p.3.

9. Ion Zubaşcu, Pentru a nu compromite şi mai mult imaginea Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Teoctist ar trebui să se retragă, în mod înţelept, la o mănăstire, în „România liberă”, 10 noiembrie 2001, p.12.

10. Cornel Ivanciuc, Documentele Securităţii dovedesc că în tinereţe actualul patriarh Teoctist a fost spărgător de mănăstiri, în „Academia Caţavencu”, nr.42 (568), 22-28 octombrie 2002, p.3.

11. Teodora Georgescu şi Cristian Oprea, Conform unei declaraţii a agentului „Marcu”, dintr-o notă informativă a Securităţii pusă la dispoziţia presei de istoricul Gabriel Catalan, Patriarhul Teoctist, acuzat că a jefuit o mănăstire, în „Evenimentul zilei”, nr.3175, 24 octombrie 2002, p.3.

12. Cornel Ivanciuc, Notă informativă despre sexul Bisericii, în Sexul la români, „Almanahul Caţavencu”, 2003, p.102-104.

13. Gabriel Catalan, Alegerea şi cariera unor arhierei, în ”Mesagerul Sfântului Anton”, nr.47/iul.-aug. 2001, p.23-26 şi sub titlul Alegerea şi cariera unor arhierei ortodocşi în România comunistă, în „Dorul”. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, nr.164, oct. 2003, p.35-38.

14. Gabriel Catalan, Aspecte ale rebeliunii legionare în cartierul Antim din Bucureşti, în vol. Despre Holocaust şi Comunism – “Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă”, vol.I, 2002, Iaşi, Editura Polirom, 2003, p.142-151 şi sub titlul Aspecte ale rebeliunii legionare în cartierul Antim. Documente, informaţii şi ipoteze, în „Dorul”. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, nr.163, sep. 2003, p.32-35.

15. Gabriel Catalan, Rebeliunea legionară, pogromul antievreiesc, clerul ortodox şi Securitatea, în „Dorul”. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, nr.165, nov. 2003, p.36-39.

16. Gabriel Catalan şi Mircea Stănescu, Scurtă istorie a Securităţii, în “Sfera Politicii”. Revistă lunară de ştiinţe politice editată de Fundaţia Societatea Civilă, nr.109/2004, p.38-53, în „Dorul”. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, nr.173-174, iul.-aug. şi sept. 2004, p.31-33 şi p.31-38 şi în “Timpul”. Revistă de cultură, Iaşi, nr.67-70, iun.-oct. 2004.

17. Gabriel Catalan, Compromis, diletantism, mistificare şi diversiune în editarea documentelor privind Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) în perioada comunistă, în „Dorul”. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, nr.177, dec. 2004, p.28-35 şi în “Timpul”. Revistă de cultură, Iaşi, nr.72-74, dec. 2004-feb. 2005, p.4-5, p.18-19 şi p.18-19.

18. Gabriel Catalan, Elita clericală ortodoxă din România comunistă. Studiu de caz: Ierarhul Sebastian Rusan, în „Dorul”. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, nr.179, feb. 2005, p.30-34.

19. Gabriel Catalan, Reacţii şi atitudini româneşti la moartea lui Stalin, în „Dorul”. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, nr.180, mar. 2005, p.27-34.

20. Gabriel Catalan, Etnocentrism şi confesionalism politic. Cazul B.O.R., în “Xenopoliana”, nr.3-4/1999, p.103-111.

21. Gabriel Catalan, Catolicism, ortodoxie şi stalinism în România, în “Mesagerul Sfântului Anton”, nr.36/sep.-oct. 1999, p.22-23.

22. ***, Fincă, în “Academia Caţavencu”, nr.28 (451), 18-24 iulie 2000, p.3.